Un beneficiu salarial care inițial fusese conceput pentru doar șapte procurori a ajuns, printr-o interpretare extensivă a legii realizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), să fie aplicat unui număr de aproximativ o mie de magistrați (judecători și procurori) aflați în vârful sistemului de Justiție.
Aceasta este povestea unuia dintre multiplele „dosare definitive” folosite de Lia Savonea, președinta ICCJ, pentru a cere, în contencios administrativ, plata imediată a diferențelor salariale restante pentru întreaga categorie vizată de decizie.
Cum a început totul: Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție
În 2018, modificările Legilor Justiției au creat Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), o structură destinată să aibă 15 procurori, dar în final au fost numiți doar șapte.
Legea, inițiată de Florin Iordache, prevedea că procurorii SIIJ:
Ulterior, ministrul Justiției Tudorel Toader a completat legea prin ordonanță, acordând procurorilor SIIJ o diurnă suplimentară de 2% pe zi din salariul de bază, majorând astfel venitul lunar cu aproximativ 40%.
În 2021, câțiva judecători de la Tribunalul Vrancea au atacat Ministerul Justiției, solicitând să li se acorde aceleași diurne ca procurorilor SIIJ, invocând discriminarea față de colegii din SIIJ. Tribunalul Dâmbovița a respins cererea, argumentând simplu: diurna fusese destinată exclusiv procurorilor SIIJ.
Judecătorii au atacat decizia la Curtea de Apel Ploiești, susținând că diferența creează o situație inechitabilă în rândul magistraților numiți. Curtea de Apel a suspendat judecarea procesului și a cerut ICCJ să clarifice dacă dreptul la diurnă se poate extinde la alți magistrați numiți.
Decizia Înaltei Curți: o interpretare extinsă
Pe 13 martie 2023, ICCJ a decis că interpretarea legii trebuie să fie favorabilă magistraților care îndeplineau condițiile de angajare în SIIJ (18 ani vechime și grad minim de Curte de Apel). Rezultatul: aproximativ o mie de judecători și procurori au dobândit dreptul de a cere acea diurnă suplimentară.
Ironia este că judecătorii vrânceni care au inițiat demersul nu îndeplineau condițiile pentru a beneficia de diurnă, ei erau de grad Tribunal, nu Curte de Apel. În schimb, completul ICCJ care a decis aplicarea diurnelor a putut beneficia pe deplin de propria decizie.
După publicarea deciziei în Monitorul Oficial, magistrații eligibili au putut să deschidă procese pentru recuperarea diurnelor, dobânzilor și penalităților. Deși dreptul a fost stabilit, Guvernele succesive au amânat plata, iar restanțele s-au acumulat.
Pe 18 martie, Lia Savonea a emis ordine prin care sumele rezultate din hotărârile definitive, inclusiv cele din „dosarul SIIJ”, să fie puse în plată, aplicând chiar o majorare suplimentară de 60% prin calcularea diurnelor pe zile calendaristice, nu doar pe zile lucrătoare.
În paralel, în Parlament, fondurile alocate pentru plata restanțelor salariale au fost redirecționate către programe sociale, iar Savonea a deschis un proces împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor, cerând plata integrală și imediată a tuturor sumelor.
Astfel, printr-o interpretare extinsă a unei legi inițial limitate la câțiva procurori SIIJ, Înalta Curte a creat un precedent prin care beneficiile salariale au fost extinse la o mie de magistrați de vârf, consolidând controlul și avantajele financiare ale acestora. Cei care au inițiat demersul inițial (judecătorii vrânceni) rămân însă în afara câștigului direct.