În spațiul public apar frecvent tentative de manipulare a opiniei prin utilizarea selectivă a informațiilor: se extrag fragmente de documente, se ignoră cadrul legal complet și se construiesc concluzii alarmiste care nu au corespondent în realitatea administrativă. Este o metodă clasică de distorsionare – în care aparența de „probă” este folosită pentru a induce ideea de ilegalitate, fără o analiză integrală, coerentă și responsabilă.
Exact în această logică se înscriu și afirmațiile lansate vineri de șeful interimar al PNL Vrancea, Dragoș Ciobotaru, care a ales să fluture public niște hârtii, sugerând existența unor nereguli fără a demonstra, în mod real, încălcarea cadrului legal. El a susținut că intervențiile realizate de Consiliul Județean Vrancea la Fitionești, în urma inundațiilor din perioada 24–27 mai 2025, ar fi fost făcute ilegal pentru că nu a fost stare de calamitate iar documentele în baza cărora s-au făcut aceste intervenții nu respectă legislația în vigoare.
Problema este că în administrația publică, legalitatea unei intervenții nu se stabilește prin selectarea unor înscrisuri și interpretarea lor convenabilă, ci prin analiza întregului lanț procedural și a temeiurilor legale aplicabile. În cazul intervențiilor asupra infrastructurii rutiere, legislația prevede acțiuni operative în situații de urgență sau pentru prevenirea degradării, tocmai pentru a proteja comunitățile locale și pentru a evita costuri ulterioare mult mai mari.
A susține contrariul, în absența unei constatări oficiale, înseamnă a substitui controlul legal cu judecăți politice. O astfel de abordare, bazată pe expunere mediatică și interpretări selective – rămâne în sfera speculației. Publicăm mai jos procesul-verbal întocmit după constatarea calamității.
În același timp, afirmația lui Ciobotaru potrivit căreia întreaga responsabilitate ar reveni exclusiv ordonatorului principal de credite, inclusiv în plan personal, nu doar că este eronată, dar denotă o înțelegere superficială sau voit distorsionată a modului în care funcționează administrația publică.
O astfel de teză ignoră complet realitatea procedurală și creează, în mod artificial, impresia unui mecanism simplificat, care nu există în practică.
În realitate, orice intervenție, cu atât mai mult în context de urgență sau calamitate, se bazează pe un lanț instituțional complex, clar reglementat și verificabil:– hotărâri ale Comitetului Local pentru Situații de Urgență,
– hotărâri ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență,
– constatări în teren realizate de comisii specializate,
– note de fundamentare tehnică,
– proiectare și soluții tehnice pentru punerea în siguranță a infrastructurii,
– execuție realizată de constructori, conform soluțiilor proiectantului,
– verificare de către diriginți de șantier și ingineri constructori,
– întocmirea documentațiilor justificative aferente lucrărilor,
– verificări și avizări succesive din partea aparatului de specialitate: ingineri, economiști, juriști.
Fiecare etapă este asumată de profesioniști, în limitele competenței lor, iar documentațiile sunt validate progresiv, nu arbitrar.
În acest cadru, ordonatorul principal de credite:– nu concentrează întreaga responsabilitate,– nu decide în mod arbitrar,– nu înlocuiește expertiza tehnică, juridică sau economică,– validează un proces deja verificat și asumat instituțional.
Reducerea întregului acestui mecanism la ideea unui „singur responsabil” nu este doar falsă, ci reprezintă o deformare gravă a realității administrative, menită să inducă în eroare opinia publică.
Pentru Dragoș Ciobotaru, circul de pe rețelele sociale pare să țină loc de argument, iar această atitudine – cu atât mai greu de explicat în cazul unui om care își asumă public credința catolică – se concretizează prin acuzații fără fundament, tratarea vrâncenilor ca pe un public naiv și ignorarea nevoilor reale ale oamenilor din Fitionești, precum și ale credincioșilor ortodocși care merg la Mănăstirea Mușunoaiele; toate acestea reflectă o lipsă evidentă de respect.
Totodată, pentru sănătatea politicii vrâncene, este îngrijorător că un parlamentar și șef de partid, chiar interimar, recurge la astfel de practici. Scoaterea din context a unor documente și construirea unui narativ de ilegalitate fără fundament juridic reprezintă nu doar o eroare de abordare, ci o formă de dezinformare.
În România, administrația publică nu funcționează pe bază de insinuări, ci pe proceduri, responsabilitate și verificare instituțională. În acest caz, toate aceste elemente există și pot fi analizate transparent.
Vrâncenii au nevoie de administrație serioasă și decizii asumate, nu de scenarii politice construite pe interpretări forțate.
Deranjat de afirmațiile făcute de președintele PNL Vrancea, Dragoș Ciobotaru, privind lucrările realizate de Consiliul Județean Vrancea pe drumul județean DJ 205J, grav afectat de intemperiile din anul 2025, primarul comunei Fitionești, Iordache Cazacu, l-a numit pe liberal mincinos. Edilul din Fitionești l-a acuzat pe Ciobotaru că dezinformează în mod voit vrâncenii, deoarece, în realitate, drumul a fost complet distrus. Iordache Cazacu a susținut că are dovezi în acest sens și a anunțat că va face publice imaginile cu starea drumului după intemperiile din anul 2025.
„Mințiți așa cum respirați. Domnule Ciobotaru, în anul 2025 nu podul de „la Florean” a fost rupt. A fost rupt drumul județean 205J în aval și în amonte de acest pod. Drumul DJ 205J era distrus în totalitate, pe toți cei 17 kilometri“, a afirmat primarul comunei Fitionești, Iordache Cazacu.
Sursa: Facebook