(țigani, până să ne deșteptăm cât de cât)au trecut prin sclavie (ca să îndulcim termenul, îi spunem robie)și Holocaust . De la cunoașterea acestui adevăr, cred eu, ar trebui să plecăm de fiecare dată, atunci când ne raportăm la romi.
Joi, însă, a fost vorba despre bucurie, nu despre tristețe, despre muzică și poezie, despre celebrare. A fost despre afirmarea originilor, a tradițiilor, a spiritului care definește și ține la un loc un grup de oameni.
La sediul Muzeului Vrancei de la fostul Tribunal, elevi romi ai Școlilor Gimnaziale din Slobozia Bradului, Sihlea, Chiojdeni, Homocea, Școala nr. 7 Focșani și Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu” din Mărășești au cântat melodii tradiționale rome, au spus poezii în limba romani și au expus picturi despre tradițiile rome.
A fost Ziua Internațională a Romilor, fiind marcați și 170 de ani de la dezrobirea romilor. Eu, desigur, am avut lacrimi în ochi ascultând cântecele tradiționale, interpretate cu sfială, cu emoție, cu ochii la doamnele profesoare de copiii romi.
Roata (reprezentată într-un desen al elevilor de la Mărășești) este un simbol al spiritului nomad al romilor, a spus Maria Costache, inspector școlar pentru minorități din cadrul ISJ Vrancea, spirit nomad pe care-l simt și în sângele meu, căci mă mănâncă tălpile să tot plec, să tot schimb, să tot respir alt aer, să tot privesc alte orizonturi.
Până la urmă, suntem toți un amestec de buni și străbuni, nomazi și sedentari, daci și romani, cumani și slavi, țigani robi pe moșiile boierilor și mănăstirilor, la curtea domnilor Moldovei și Țării Românești, români, în cele din urmă. Cine știe, într-o altă viață, oi fi fost țigancă. Azi, mă bucur că sunt romi, nu țigani, adică oameni, nu robi de neatins.
În urmă cu ceva timp am scris un articol cu titlul:Tu știi ce înseamnă „țigan”? Un text (prea lung) pentru romi și gagii.
Îl puteți (re)citi accesând linkul – https://www.monitoruldevrancea.ro/2024/06/22/video-si-foto-tu-stii-ce-inseamna-tigan-un-text-prea-lung-pentru-romi-si-gagii/
Doamna inspector Costache a precizat că în Vrancea sunt 2880 elevi declarați oficial romi, dar „în realitate sunt peste 4 mii”. Deși romi sunt în toată Vrancea, numai la școlile din comuna Slobozia Bradului sunt predate disciplinele Limba romani și Istoria și tradițiile romilor.
„Respectați romii, pentru că sunt oameni care trăiesc frumos” , a spus primarul de la Slobozia Bradului, Merlin Ivancea, care, alături de Toader Constantin, președintele Asociației Partida Romilor Pro Europa, Filiala Vrancea, a mulțumit autorităților pentru implicare, dar ambii au cerut mai multe proiecte privind integrarea romilor și dezvoltarea comunităților unde aceștia trăiesc.
La finalul evenimentului, inspectoarea Maria Costache i-a premiat pe elevii cu rezultate excepționale și pe îndrumătorii acestora.
„Trebuie să ne cunoaștem istoria, cu toate aspectele sale și în egală măsură trebuie să respectăm istoria, tradițiile și cultura tuturor minorităților din România. Felicit profesorii care se implică în educația elevilor! Suntem alături de comunitatea romă din Vrancea și susținem programele care vin în sprijinul acesteia” , a spus președintele Consiliului Județean Vrancea, Nicușor Halici, în mesajul său, transmis la eveniment de Alexandru Botezatu, administratorul public al județului.
A fost un alt eveniment de excepție organizat de Consiliul Județean Vrancea, prin Muzeul Vrancei. Manifestarea, precizează directorul Valentin Muscă, a fost prima etapă din proiectul propus de Nicușor Halici, președintele Consiliului Județean Vrancea, prin care Muzeul Vrancei va documenta un istoric al comunităților rome din fostele județe Râmnicu Sărat și Putna.
„Mulțumim profesorilor, directorilor, consilierilor școlari din instituțiile de învățământ din Vrancea, care au răspuns invitației noastre, cu ajutorul cărora s-a realizat acest frumos moment identitar.
Să nu uităm niciodată că pe acest pământ binecuvântat de Dumnezeu, aproape cinci secole, romii erau tratați ca animalele și vânduți în piețele publice.
Dacă cineva se întreabă ce au făcut romii în această jumătate de mileniu, răspunsul este simplu: au muncit pe moșiile marilor boieri și pe moșiile mănăstirilor închinate, au cultivat muzica și folclorul românesc, au perpetuat meseriile tradiționale, care susțineau agricultura și, nu în ultimul rând, au participat la ridicarea mănăstirilor, conacelor și palatelor boierești, pe care le admirăm astăzi prin toată România, de cele mai multe ori muncind doar pentru hrana cea de toate zilele. Dacă arhitecții erau aduși din republicile stat italiene, cărămizile erau prelucrate de meșterii romi, iar dovada seriozității și tehnicii acestora este faptul că rezistă și astăzi. Când vizităm palatele marilor familii boierești, să ne amintim acest lucru și, mai ales, să nu uităm!” , precizează reprezentanții Muzeului Vrancei.
Sursa foto: Facebook Muzeul Vrancei